După actul de la 23 august 1944, când prin acţiunea M.S. Regelui Mihai I s-a produs ieşirea României din Axă - hotărâre care a influenţat hotărâtor desfăşurarea celei de a doua conflagraţii mondiale, contribuind după opinia specialiştilor la scurtarea acestuia cu şase luni, Bucureştiul şi în special centrul său, unde era vizat Palatul Regal, au devenit ţinta unor bombardamente germane violente. Bombele, deşi aruncate cu destulă precizie asupra palatului, au distrus nu numai „Casa Nouă” şi alte spaţii ale palatului ci au avariat sau distrus şi unele imobile din zonă printre care şi clădirea Fundaţiei Universitare „Carol I”. Distrugerile provocate de bombardament şi incendiul care a urmat au fost serioase şi deşi cel mai preţios fond de carte, care fusese pus la adăpost prin evacuarea sa la Predeal, era salvat, reluarea activităţii era pusă sub semnul întrebării de starea clădirii. În această situaţie, Fundaţia încerca să depăşească problemele fără să împovăreze bugetul statului. Pentru a strânge măcar o parte a sumelor necesare directorul Fundaţiei, prof. Alex. Tzigara – Samurcaş solicită, prin raportul nr. 197 din 4 octombrie 1944, aprobarea Regelui Mihai I pentru emiterea de către Fundaţie a unor mărci poştale din vânzarea cărora să se realizeze veniturile necesare. Aceste informaţii ne sunt furnizate de adresa prin care Casa Regală transmite, la 14 octombrie 1944, aprobarea Regelui pentru realizarea acestei acţiuni. Documentul, aflat în Arhiva istorică a Bibliotecii Centrale Universitare „ Carol I”, are nr. 527 din 14 octombrie 1944 şi este dactilografiat pe hârtie cu antetul „Casa M. S. Regelui” fiind semnat olograf, cu cerneală neagră, de Ioan de Mocsony – Stârce, Mareşal al Curţii Regale.