Citare: Psaltir`` Bl[a]žhennago Pr[o]r[o]ca I Caria Davida : din greceaste în limva rumăneasca pre stihuri tlăcuittă trudolûbiem Dosothea mitropolitul Moldovei. Unevskom`` [Uniev]: V Monastyru Unevskom`` typomizdasia,v l[ea]t 7181 [1673]. Descriere: Lucrarea, necunoscută "Bibliografiei românești vechi", este prima ediție a Psaltirei a S[f]ntului Prorocŭ David Pre Limbă Rumănească [...], tipărită la Uniev 1673 și descrisă în Ion, BIANU, Nerva HODOȘ, și Dan SIMONESCU. "Bibliografia românească veche", vol. I: 1508-1716. București: Atelierele grafice Socec & Co, 1903, nr. 65, pp. 209 – 214 și vol. IV: Adăugiri și îndreptări. București: Atelierele grafice Socec & Co, 1944, nr. 65-66, p. 202. Exemplarul descris, inventar 126308 în colecția de carte veche românească din Biblioteca Centrală Universitară "Carol I", este un unicat, el făcând parte din prima ediție a celei dintâi traduceri versificate într-o limbă vernaculară din spațiul de cultură ortodox a Psaltirii, traducere efectuată de mitropolitul Moldovei Dosoftei (26.10.1624-13.12.1693), promotor al traducerii literaturii liturgice în limba română și al dezvoltării tipografiei în Moldova. Exemplarul descris, a cărui pagină de titlu, prin conținut și arhitectură ca și prin unele părți ale textului, se deosebește fundamental de ediția cunoscută "Bibliografiei românești vechi", aduce o contribuție fundamentală la lămurirea unei chestiunii controversate din istoria literaturii române, anume a limbii din care s-a efectuat această traducere. Erau considerate ca posibile limba slavonă, limbă liturgică la acea dată în Biserica din Țările Române, limbă din care Dosoftei a realizat o traducere în proză a Psaltirii, cu text paralel român și slavon, publicată la Iași în anul 1680 sau limba polonă, traducerea versificată în această limbă făcută de Jan Kochanowski (1530-1584), fiind considerată ca una din posibilele modele ale mitropolitului Dosoftei, cunoscător pe lângă limbile slavonă, greacă, latină și al limbii polone. În privința datării fiecărei din cele două ediții, trebuie să pornim de la observația că ambele sunt datate în sistemul erei bizantine la 7181 și, având în vedere că în acest sistem cronologic anul începe la 1 septembrie, cele două ediții trebuie plasate în timp în intervalul 1 septembrie 1672-31 august 1673. Dezvoltarea evenimentelor politice din Moldova în anii 1672-1673 conduc la concluzia că această primă ediție a fost tipărită fie în noiembrie-decembrie 1672, nu mai devreme, fie, mai curând, în intervalul ianuarie-martie 1673. Bibliografie: BĂDĂRĂ, D. "O ediție necunoscută a Psaltirii în versuri a lui Dosoftei". Revista de istorie, 1988, 3(41), 275-297, RÂPĂ-BUICLIU, D. "Bibliografia românească veche. Additamenta I (1536 – 1830)". Galați: Editura Alma, 2000, pp. 180 -183. Exemplarul cu inventarul 126308, făcând parte din acerastă primă ediţie, este un in 40 de [6] f.: il., 271f.:il., [1] f., având signatura slove chirilice pe primele 3 file ale fiecărui caiet şi custode pe fiecare pagina cu 18 rânduri încadrată în chenar linear dublu. Tipărită cu slove chirilice negre de 3 mărimi şi cerneală roşie pentru titlu, titlul dedicaţiei, titlul cuvîntului către cititor şi titlul primului psalm. Paginaţia, cu slove-cifre chirilice, are mai multe greşeli şi se prezintă după cum urmează: 1-16, 18-20, 22, 21, 24, 24, 25-27, 26, 29-84, 81, 86-119, 130, 132, 132-156, 146, 158, 156, 160, 158, 162, 160-179, 182, 181, 180, 183-186, 188, 188-246, 47, 248-262, 262-265. Filele liminare cuprind: titlul plasat într-un chenar-poartă-total diferit de acela de pe pagina de titlu a ediţiei a doua, având în frontispiciu, încadrat într-un arc de elemente florale, imaginea lui Isus Hristos binecuvântând şi flancat de îngeri. Cele două coloane laterale ale chenarului-poartă au în partea superioară, la nivelul frontispiciului, câte o semiarcadă cu un cap de înger în centru, despărţite de imaginea centrală a frontispiciului – Iisus Hristos binecuvântând- printr-o floare, cea din dreapta fiind dublă. Coloanele sînt formate din câte patru medalioane cu figurile evangheliştilor şi a patru sfinţi. Astfel, coloana din stângă are, de sus în jos, imaginea evanghelistului Matei urmată de imaginile a doi sfinţi neidentificaţi şi se încheie cu imaginea evanghelistului Luca, iar coloana din dreapta, în aceeaşi ordine imaginea evanghelistului Marcu, urmat de imaginea a doi sfinţi neidentificaţi şi imaginea evanghelistului Ioan. Partea de la baza chenarului-poartă între evangheliştii Luca şi Ioan este ocupată de un medalion, încadrat de elemen¬te florale, ce reprezintă Cina celor trei îngeri la stejarul din Mamvri. în partea interioară a acestui chenar-poartă se află o bogată ornamentaţie florală, pe verso filei de titlu stema Moldovei, xilogravată, şi Stihuri în stemma Dommniei Moldoveneşti, care le reproduce pe acela ale mitropolitului Varlaam (? - 1657), publicate în lucrarea "Şapte taine", Iaşi, 1644, la f. [2-4] dedicaţia-prefaţă Prealuminatului şi Preacinstitului şi Milostivului nostru D[o]mn Maria sa Ioan Stefan Petră Voevoda din mila lui D[u]mdzau D[o]mn a toată Ţara Moldovei, de la atot putiarniculu D[u]mndzău, poftimŭ mării sale sănătate şi pace cu viaţî nărocită să petreci mării ta de pururia adevărŭ semnată Vaşemu Gospodarscomu veličestvu vseah blg΄΄ ot Ha. želaet j userdno molitstvuet Dosothei Mitropolit Sucheavschii, urmată la f. [4v.-6] de Slovo c΄΄ chitatelŭ , la f.[6]v xilogravura Car Dav[i]d realizat de Tim Cotowski. În secvenţa paginată se găsesc: la fila numerotată 1, un frontispiciu, deosebit de acela din a doua ediţie, având în centru scena Cina celor trei îngeri la stejarul din Mamvri încadrată în elemente florale, în timp ce în ediţia a doua el îl prezintă, în centru, într-un cadru floral, pe Isus Hristos în picioare ţinând în mâna stingă un steag cu cruce, iar cu mâna dreaptă binecuvântând, la fila numerotată 264, pe verso, Psalomul lui David ce s[-]au batut cu Goliid, la fila numerotată 265 Tvorenie Mirona prečestnago Dvornica Velicago nižněi Zemli, veresuri ale lui Miron Costin asupra originii românilor, pe verso filei numerotate 265 Apostrof. Pe ultima filă nenumerotată de la sfârsit Ispovejdanie pravoslavny vejry styh oc[a]΄΄ naš`i Amvrosija Medioljanscago Gipponscago Ep[is]cpovy. Exemplarul descris face parte dintr-o donaţie făcută, în anul 1916, Bibliotecii Fundaţiunii „Carol I” de către Ioan I.Movilă (1846-1901), jurist şi om politic liberal, descendent al ilustrei familii a Movileştilor care a dat Ţărilor Române şi Ucrainei domnitori şi mitropoliţi. La fila 5 a exemplarului cu inventarul 126308l se află ştampila donatorului. Pe filele 20 -26 o însemnare de posesie „Să se ştie a cui este această psaltire este a lui popa Antonie din ...popovici scrisamu eu Antonie Popovici v letă 17?6”. Exemplarul cu inventarul 126308l este complet şi în foarte bună stare de conservare cu o legat în carton şi piele, legătură modernă realizată în cadrul Serviciului Restaurarea şi Prezervarea Publicaţiilor din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I „. Exemplarul cu inventarul 126308 este legat împreuna cu: Prečestnyi Acathist́́́́́́΄΄ i moleben΄΄ Pres[via]t[e]i B[ogorodi]ci Canon´ Voscreseni´´ pročiia [...].Talmacitu de pre limba sloveneasca, pe Limba Rumaneasca, Trudoljubiem [...] Chir [...] Dosotheia Mitropolity Suceavscago, i vseia Moldavschia Zemlia. V Monastiru Unevscom´´ Tipom´ Izobrazisia, Rpc. 1673